Cerca
Registered Users
Go to content

Main menu:

La Stana Excursii turistice de la pensiunea din deal La Ancuta Teleptean

Aţi fost vreodată la stână? Vă propun o incursiune pe plaiurile noastre natale, să descoperiţi şi să trăiţi în lumea magică a oamenilor simpli, a lucrului rostuit de baci şi ciobani în tradiţia locului şi după datina moştenită din străbuni
Munca celor care păstoresc oile, dar şi a celor care încă mai populează zona nu este uşoară, ci mai degrabă într-o permanentă luptă cu natura, pentru că schimbările climatice aduc şi pe aceste meleaguri fenomene extreme, uneori violente.
Pe lângă păşunatul oilor şi paza acestora, oierii au în sarcină prelucrarea laptelui.
Condiţiile improprii specifice acestor locuri nu permit răcirea şi depozitarea laptelui, ciobanii fiind nevoiţi să proceseze rapid laptele în caş şi urdă, sau lapte acru de oaie in barbanta inchisa ermetic.
Acolo, la stână, în vârf de munte aveţi posibilitatea să urmăriţi pas cu pas prelucrarea tradiţională a laptelui, o îndeletnicire pe care oierii o stăpânesc din moşi-strămoşi şi din a căror dibăcie iese veritabila brânză de oi, savurată cu atâta plăcere lângă o mămăligă coaptă în ceaun.
Aici ve-ti putea gusta traditionalul BALMOS facut la stana din zarul rezulat de la brinza amestecat cu lapte si branza proaspata, faina de malai si apa, pregatit in ceaun la foc lent.
Desigur intr-o excursie la Stana, se poate gusta si multe alte retete culinare specifice acestei ocupatii: gulas la ceaon cu carne de miel, friptura de miel la gratar, jintita, urda, sau specialitati de branza stagionata, afumata, sau ambalata rustic in coaja de copac sau alte forme de pastrare indelungata a produselor obtinute aici.
Nucleul tradiției culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează în munți, în timpul verii, pe perioada pășunatului turmelor de oi. În aceste microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul , singur responsabil de întregul proces de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsurișul oilor”.
Curiozitate culinare pastorala: Brânza la Bărbânţă
Casul prospat se tine cateva zile la uscat intr-un loc racorros si aerist. Dupa ce branza a fost framantata cu sare si pregatita, trebuie pusa in barbanta. Bărbânţa e făcută din doage de lemn de brad sau molid. Nu se foloseşte altfel de lemn pentru că brânza prinde culoare sau gust. Înainte de a se pune brânza,bărbânţa, se opăreste bine cu apă clocotită. Dupa ce se umple,cu branza ce vine batuta si indesata, se pune un strat de sare deasupra. Dupa care se topeste unt intr-o cratita si toarna pe deasupra, inchizand ermetic branza de contactul cu aerul. Apoi se pune capacul la barbanta si se strange cu ajutorul cercului presat pe barbanta. In acest mod branza este pastrata de-a lungul anului. Sunt produse traditionale pe care le prepara crescatorii de oi din zona montana. Este bine de stiut ca in Romania mai exista locuri in care mancarea bio e mancarea de zi cu zi a taranului roman. Daca vorbim de produse traditionale, ele sunt conservate, depozitate in vase de lemn, care se numesc barbante sau mici butoiase din lemn special create, in ambalaje realizate din coaja de brad, sau cosulete impletite din salcie sau mesteacan. Brânza şi laptele acru se pun în bărbânţă şi stau aşa până anul următor, fără să se strice.

 
Contact Webmaster Valentindam
Copyright 2015. All rights reserved.
Back to content | Back to main menu