Cerca
Registered Users
Go to content

Main menu:

Comuna Vadu Izei Romania turism in Maramuresan

pensiunea din deal la Ancuta Teleptean panoramica comunei Vadu Izei

Vadu Izei
Comuna Vadu Izei este situată în partea de nord a judeţului Maramureş
, la 60 km distanţă de municipiul Baia Mare şi la 6 km distanţă de municipiul Sighetu Marmaţiei. Aflata la confluenta raurilor Iza cu Mara, pe un ses de 1,5 km latime si 2-4 km lungime, inconjurata de dealuri ce nu depasesc 700 m are in componenţa urmatoarele localităţi: Vadu Izei (centru administrativ) şi Valea Stejarului.
Mara video By Valentindam
Luncile si zavoaiele pitoresti adapostesc pasari frumos cantatoare si minunat colorate (cucul, pupaza, ciocarlia). Dealurile sunt acoperite de livezi (meri, pruni si ciresi), paduri de stejar si fag ce coboara pana la marginea satului. Apele verzui ale Izei lin curgatoare si cele albastrui ale Marei soptitoare, cu mersul spinos adapostesc o bogata varietate de pesti frumos lucitori.

Este cunoscut pentru "Portile maramuresene" executate de Gheorghe Borodi, prin cantecele Mariei Trifoi si ale virtuosului violonist Gheorghe Covaci-Cioata precum si prin poezia lui Tiberiu Utan si a desenelor valorosului artist grafician Vasile Kazar. Alaturi de acestea – spiritualitatea de cote maxime din preajma sarbatorilor, obiceiurile locurilor, arta si portul popular – pe care locuitorii il poarta indiferent de zi definesc tabloul acestui tinut din Maramures.

Istoria zbuciumata si mediul geografic si-au pus amprenta pe sufletul acestor maramureseni si au daltuit de-a lungul secolelor un om darz, harnic, ospitalier si mandru pe care n
u l-au putut pleca nici vitregiile vremurilor si nici asprimea iernii.

Vechimea localităţii se pierde în negura timpurilor fiind descoperite aici dovezi arheologice care atestă locuirea acestor meleaguri. Dovezi scrise apar însă de-abia din anul 1383.

Agricultura, cu ramurile ei principale, cultivarea pământului şi creşterea animalelor, reprezintă activitatea economică de bază pentru locuitorii comunei. Ca activităţi conexe s-au dezvoltat turismul, serviciile, comertul şi o mică industrie, reprezentată de un atelier de tâmplărie, unul de croitorie şi unul de tapiţerie


Sarbatori si festivitati in zona
Ianuarie
- Anul Nou
: De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie este perioada în care se strigă urăturile. Pline de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursu, în care oameni mascaţi dansează şi strigă versuri comice.
- Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucrainieni
Sighetu Marmaţiei.
Martie
-
Serbările Zăpezii Borşa: De obicei, acestea au loc în primul week-end din martie; spectacole pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună.
-
Serbarea lenker-ului Cavnic: Un week-end la începutul lunii martie este dedicat concursurilor desfăşurate pe tema sporturilor de iarnă, muzicii şi dansului.
Udatoriul – Ritual agrar vechi, care sarbatoreste cel mai muncitor satean.
Aprilie
-
Udătoriul Şurdeşti: Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean (udătoriu), a cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat multă vreme de către un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat.
-
Câte flori pe Iza-n sus Dragomireşti: Festival popular, în prima duminică de după Paşte, cu dansuri, cântece şi costume populare.
Mai
- Tânjaua de pe Mara
Hoteni. Festival de obiceiuri agrare, din satele Hoteni, Sat Şugatag şi Hărniceşti. Întreaga comunitate, purtând costume populare, se adună pentru a-l sărbători pe cel mai harnic bărbat, cel care şi-a desţelenit prima dată ogorul. El este aşezat pe o tileguţă, acoperită cu covoare din lână colorate şi trasă de mai mulţi tineri. Perechi de tineri cară cele 12 tânje (de obicei, acesta e numărul), decorate cu rămurele, flori, prosoape albe şi panglici colorate.
- Armonii de primăvară
Vişeul de Sus: Festival popular şi de literatură, cu o tradiţie de aproape 30 de ani.

Unul din cel mai populare festivale din timpul verii este
Festivalul International de Nunti de la Vadu Izei.
- Obiceiuri de primăvară la ucrainieni Crasna Vişeului, Bistra, Valea Vişeului.
-
Ruptul Sterpelor, numit şi Sâmbra oilor: Veche tradiţie, prezentă în toate satele din Maramureş. La începutul lui mai, oile sunt grupate în turme şi trimise la stână în munţi, pentru toată vara. Oile fertile sunt separate de cele sterpe ; laptele este cântărit pentru a se stabili cantitatea produselor zilnice care trebuie dată proprietarilor. De aceea această tradiţie se mai numeşte Mulsul măsuriisau Măsurişul laptelui.
-
Sărbătoarea portului popular Cupşeni: Festival popular închinat costumelor populare şi de nuntă din Ţara Lăpuşului.
- Floare mândră de pe Iza
Şieu: Festival popular dedicate dansurilor autentice, cu un concurs de interpretare pentru copii şi adulţi, precum şi cu o paradă de costume populare.
- Sărbătoarea Narciselor
– Repedea.
Ramurilede flori sau salcie inmugurita, sunt inmuiate in apa sfintita inainte de a fi luate acasa in Duminica Floriilor.
Iunie
-
Jocul Bărbătesc Petrova: Dansuri tradiţionale pentru bărbaţi, un concurs pentru toboşari, muzică populară şi costume.
- Serbările Lăpuşului
Târgu Lăpuş: Unul din cele mai importante festivaluri folclorice din Ţara Lăpuşului: concursuri, artă populară, concerte.
- Nu vă uitaţi că-s micuţ
Budeşti: Concurs folcloric pentru ansamblurile pentru copii care concură în dansuri şi cântece.
-
Festivalul Gulaşului Ocna Şugatag: Sărbătoare a comunităţii ungare şi a mâncării lor tradiţionale: gulaşul, precum şi concurs de gătit.

-
Serbările Vişeului Vişeu de Sus: Evenimente folclorice şi culturale.
-
Serbările Chioarului Şomcuta Mare: Paradă de costume tradiţionale, muzică populară şi dans.
- Jocul vălenarilor
Văleni: Muzică, dans şi costume tradiţionale.
- Sărbătoarea cositului şi a plăcintelor
Mesteacăn: Femeile din satul Mesteacăn concură în gătitul plăcintelor creţe şi în făcut căpiţe de fân.
-
Sânziene: Pe 24 iunie se celebrează solstiţiul de vară.
- Hramul Mănăstirii Bârsana
Bârsana: Pe 30 iunie, de Soborul Sfinţilor Apostoli, are loc un pelerinaj la Mănăstirea Bârsana.
-
Serbările Cavnicului – Cavnic: In luna august au loc concerte în aer liber, concursuri.
Iulie
- Festivalul international de nunti –Vadu Izei
: La începutul lui iunie; un festival important, care prezintă costumele populare tradiţionale de nuntă, costume populare, dansuri şi cântece.
- Zilele oraşului Seini
– Seini: -Mai multe evenimente culturale variate şi spectacole.
- Festivalul dansului, cântecului şi portului de pe Fisculaş
Dumbrăviţa: Festival care cuprinde tradiţiile satelor dintre Baia Mare, Baia Sprie şi Râul Lăpuş.
- Tabăra de sculptură, pictură şi ceramică
Sighetu Marmaţiei: Artişti talentaţi în arta tradiţională îşi expun obiectele făcute manual.
- Hramul Mănăstirii Dragomireşti Dragomireşti: Pe 20 iulie, hramul Sfântului Ilie. Are loc un pelerinaj la mănăstire şi la icoana făcătoare de minuni de acolo.
August
- Sus pe Valea Vaserului
Vişeu de Sus: La începutul lui august, un festival dedicate minorităţii germane, numiţiţipţeri, din Vişeu şi din Valea Vaser.
-
Festivalul Stuparilor Cerneşti: În prima duminică de după 15 august, are loc celebrarea apiculturii.
- Pântru mândra din Botiza
Botiza: Muzică tradiţională, parade costumelor populare, concursuri, foc de artificii.
-
Hora la Prislop Pasul Prislop, Borşa.
-
Zilele Culturii "Roza Rozalina" – Rozavlea: Festival folcloric dedicat păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor.
- Festivalul dansului şi cântecului chioarean
Satulung: Festival folcloric care promovează tradiţiile tipice din Chioar; are loc o paradă a costumelor populară; muzică şi dans.
-
Jocul Satului Sat Şugatag, Breb, Hoteni: La sfârşitul lui august începutul lui septembrie, trei duminici la rand, una pentru fiecare sat.
Septembrie
- Hramul bisericilor din Ieud – Ieud: Pe 8 sept
embrie se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului, care este patroana ambelor biserici din lemn din Ieud.
- Zilele oraşului Sighet
Sighetu Marmaţiei: Muzică, târguri, concerte, dans, etc.
-
Târgul Cepelor Asuaju de Sus: conform tradiţiei orale, acesta datează de când cepele nici măcar nu existau în regiune; atunci se celebrează muzica populară şi costumele din Codru.
- Sărbătoarea Castanelor
Baia Mare: La sfârşitul lunii septembrie începutul lunii octombrie, când castanele sunt mature, se sărbătoreşte simbolul oraşului Baia Mare.
-
Balul Strugurilor Câmpulung la Tisa: La sfârşitul lui septembrie începutul lui octombrie; un festival dedicat strugurilor şi tinerilor din sat, care îşi fac intrarea în societate.
-
Ziua recoltei Remeţi: La sfârşitul lui septembrie începutul lui octombrie; sărbătoarea recoltei, prin formaţii de muzică populară, costume şi dansuri populare.
Octombrie
- Europa km 0 – Festivalul Inte
rnaţional de Poezie Sighetu Marmaţiei: Recital de poezie, lansări de carte, evenimente folclorice.
- Serile de poezie “Nichita Stănescu”
Deseşti: Eveniment închinat poetului român Nichita Stănescu.
- Hramul bisericilor de lemn din Deseşti şi Poienile
Izei Deseşti, Poienile Izei: Pe 14 octombrie se sărbătoreşte Sf. Parascheva, patroana celor două vechi biserici din lemn.
- Alină-te, dor, alină
Cicârlău: Festival de folclor dedicat muzicii autentice; cântă artişti cunoscuţi şi debutanţi, au loc concursuri. Noul si vechiul se intalnesc pretutindeni: costume traditionale si topogan la un festival de folk.
Noiembrie
-
Joc la şură Groşi: Sărbătoarea dansului tradiţional; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului.
- Cânt şi joc pe plai străbun
Dumbrăviţa: Sărbătorirea dansului tradiţional şi a muzicii populare; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului.
Decembrie
-
Hramul bisericii de lemn Budeşti-Josani Budeşti: Pe 6 decembrie se sărbătoreşte Sf. Nicolae.
-
Festivalul Obiceiurilor de Iarnă Târgu Lăpuş: Festival folcloric cu tradiţii de iarnă în Lăpuş şi Chioar; paradă de costume populare, performanţe tradiţionale tipice Crăciunului şi Anului Nou.
-
Hanukkah Festival Sighetu Marmaţiei: Festival evreiesc de 8 zile, ţinut la sfârşitul lunii decembrie de comunitatea evreiască din Sighet.
- Festivalul datinilor de iarnă “Marmaţia”
Sighetu Marmaţiei: Un festival vechi de 40 de ani care sărbătoreşte tradiţiile de iarnă din Maramureş.


Oaspetii si turistii pot vedea si poba aici
un număr de activităţi de recreere în natură, ocazia unor întâlniri conviviale, iar alimentele preparate dupa reţete din bucătăria locală asigură savoarea gustului inedit şi garanţia unui bun sejur.
Poienile Izei este o localitate de pe Valea Izei, Maramures, fiind una din putinele localitati unde se mai pastreaza traditiile stramosilor nostri. Unde localnicii nu si-au uitat traditiile, inca mai poarte costumele traditionale, iar alti isi fac altele noi daca nu au..
Oamenii de aici din sat se mandresc cu portul popular, mai ales ca fiecare costum este unicat, dupa lucratura si dupa tinuta.
De aceea va invit sa veniti sa admirati maramureseni adevarati care nu si-au uitat portul si traditiile, ci mai mult se mandresc cu asemenea bogatie, pe care putini o mai au.

Nunţile în Maramureş încă mai urmează vechile obiceiuri. Principalul rol îl joacă, bineînţeles, mirele şi mireasa, socrii mari (părinţii mirelui) şi socrii mici (părinţii miresei). Naşii mirilor au, de asemenea, un rol important. Un rol secundar, dar foarte precis, îl au „voinicelul”, care merge prin sat şi invită oamenii la nuntă, cantonierul, domnişoara de onoare, „omul cu cămara” şi „femeia cu găina", muzicanţii, grupurile de tineri şi de tinere, precum şi invitaţii.
Treaba voinicelului este de a invita întregul sat la nuntă. De obicei, chemarea se face cu câteva zile înainte de ceremonie. Înainte, această îndatorire o avea mai degrabă un om mai sărac, dar acum voinicelul este adesea un membru din familie. Omul cu cămara este ales prin cei mai cinstiţi oameni din sat. Rolul său este de a strânge darurile de nuntă, o cană de porumb şi jumătate de litru deţuică. Băutura este apoi oferită la nuntă. Tot el trebuie să supravegheze băutura de pe masă, având grijă ca nimeni să nu stea cu paharul gol. În zilele noastre, darurile de nuntă sunt mult mai consistente, deseori dându-se sume de bani care se strigă tare în timpul petrecerii.

Un purtător de cuvânt din partea mirelui obişnuia să o ceară pe fată de mireasă, de obicei obţinând răspunsul pozitiv a treia oară. Odată ce acordul a fost dat, zestrea fetei este pusă în discuţie, iar data logodnei este stabilită. De obicei, zestrea care consistă în pământuri, sămânţă şi animale este dată în avans, în timp ce materialele textile sunt aduse în noua casă după nuntă.

Cu această ocazie, cuplul decide rolul fiecăruia din cadrul ceremoniei, de exemplu, cine va fi cantonierul. Prima treabă a cantonierului este de a aduna eşarfe, clopoţei şi alte obiecte necesare pentru steagul de nuntă. Acesta este făcut la casa mirelui, în prezenţa unui grup de tineri şi de tinere, după care urmează o petrecere. În acelaşi timp, la casa miresii, cea mai îndemânatică femeie din sat face coroniţa miresei. Cu o noapte înainte de nuntă, numită şi seara steagului, cantonierul, însoţit de un grup de tineri şi de muzicanţi, merge la casa mirelui cu steagul, pentru a dansa „jocul steagului".

Atât mirele, cât şi mireasa poartă alb laa nuntă. Mulţi prieteni îmbracă mireasa cu o bluză albă şi o fustă, cu un voal deasupra. Peste bluză se poartă o vestă din piele de oaie, brodată, şi un palton gros, din lână, legat cu o curea roşie. Părul miresei este împletit cu panglici colorate, iar capul ei este acoperit de un voal.
Mirele şi mireasa vin fiecare la biserică în propria procesiune, însoţiţi de familie şi de prieteni. După slujbă, fiecare grup pleca pe drumuri separate, la cele două case, pentru masa de nuntă. Abia următoarea zi mirele, împreună cu cantonierul, prieteni şi familie, mergeau să aducă mireasa. Apoi, toţi mergeau la casa mirelui, unde un alt festin îi aştepta.
În zilele noastre, întreaga petrecere de nuntă urmează după slujba religioasă, fie la casa miresei, fie la casa mirelui. La uşă aşteaptă soacra mare, care dă o pâine mare şi rotundă şi sticle de ţuică miresei. Femeia cu găina aruncă grâu peste cuplu şi peste invitaţi, pentru noroc. Odată intrată în casă, mireasa stropeşte cu nişte ţuică peste masa întinsă.

Începând cu cantonierul, toţi invitaţii dansează cu mireasa, după ce îi dau o sumă mică de bani. Mirele trebuie să îi plătească suma cea mai mare, pentru a putea dansa cu mireasa lui.
În dimineaţa următoare, naşii revin la petrecere şi înlătura coroniţa miresei, înlocuind-o cu un batic pentru femei căsătorite. De două ori refuză mireasa şi abia a treia oară acceptă. Din acest moment, îşi va prinde părul în sus şi îl va acoperi cu un batic. Acest act termină petrecerea de nuntă.

Naşii sunt onoraţi o dată pe an de către toate cuplurile pe care le-au cununat. Finii le aduc daruri: căni de făină de grâu sau de porumb, ţuică, pâine împletită sau chiar un brad mic, decorat. Înainte de petrecere, se închină un pahar, iar la sfârşit, naşa ciocneşte cu toţi. După ce mirele îşi goleşte paharul, îi prezintă o sumă de bani, iar seara se încheie cu un dans.



Repere in Vadu Izei, mesteri populari si nu numai .. in imagini.
Vedere din pensiunea din deal La Ancuta teleptean panoramica comunei Vadu Izei
 
Contact Webmaster Valentindam
Copyright 2015. All rights reserved.
Back to content | Back to main menu